Tag

Sentimente

O Pată neagră în laborator

Scrântitul (8)

Până în ultima clipă Bogdan a privit la stele. ✨

În sat i se spunea, pe ascuns, scrântitul. Toți oamenii știau de el, chiar dacă nu-l băgau în seamă și dacã-l prindeai la o tacla, îți explica cum e cu punctul lui din buzunar. Cum crede el, că toată lumea îl posedă. E ca un bun comun de care nu ești conștient, e ca atunci când nu ai gaz și brusc îți vine cheful de cafea. Ce nașpa că nu ai tutun și tot așa.

Citește mai mult...
Tot felu' de chestii ...

Dilema oul sau găina

Încă de mic, Nicolae cugeta la întrebarea: cine a fost mai întâi, oul sau găina? Dilema în care se afla era pricinuită de unul dintre felurile sale favorite de mâncare. Nu-și putea imagina locuitorii de pe malul râului Argeș, să fi fost în stare să aștepte ca puiul să iasă din găoace, apoi să ajungă o găină în toată regula, doar pentru a o găti în minunata tocană de pasăre făcută de bunica sa. În plus, trebuia să ia în considerare și faptul că cel mai delicios mic dejun era alcătuit, musai, din niște ouă ochiuri alături de o cană de ceai îndulcit cu miere.

Citește mai mult...
Povești

Dimineața abia se lasă peste tot

Trecut, prietenos prezent. Ce va fi mâine?

Respiră, dimineața abia se lasă peste tot.

Un bob de rouă atins de soare dispare ușor într-o omidă. Lumea-i trează și aleargă către cine mai știe câte vise, dorințe sau lucruri extrem de necesare. La radio se anunță vreme bună și un artist compune iar un șlagăr. 

Citește mai mult...
Ieri n-ar fi putut sa fie

I. Ieri n-ar fi putut să fie

Ieri n-ar fi putut să fie, căci de-ar fi fost, cu siguranță v-ați fi adus aminte. Povestea s-a închegat de mult, puțini mai știu de ea. Rămâne totuși scrisă prin letopisețe vechi, uitate în biblioteci necunoscute. Poate vreun bunic sau vreo bunică să mai știe amănunte sau dacă e adevărată.

Citește mai mult...
Ieri n-ar fi putut sa fie

II. Ieri n-ar fi putut sa fie

De cum s-a întunecat, cărarea aleasă s-a transformat într-o himeră. Nu știi ce-i bine și ce-i rău. Ce-i adevăr sau nu, nu-și are rostul iar crengile din jur bârfesc în șoaptă. Din când în când un licurici îi luminează calea dar și acela se pierde-n întuneric. Matei pășește greu, mocirla face brațe, prinde putere și-l strânge de picior.

Citește mai mult...