Înțelegerea conștiinței rămâne cea mai fundamentală întrebare, din momentul în care o recunoști, indiferent dacă ești sau nu un învățat.

Termenul de awarness, a ajuns în zile noastre să fie înțeles ca o experiență conștientă a creierului, acesta fiind un pachet de celule, neuroni și substanțe chimice. Oamenii de știință și filozofii nu au reușit să fie de acord asupra instrumentelor prin care i s-ar putea face o analiza obiectivă, dar concluziile la care au ajuns sunt tare interesante:

Trei mari puncte de vedere prin care este abordată conștiința:

Fizicism – Locul în care se află Conștiința este Creierul

Sentimentul că tu ești, nu poate fi studiat sau privit la microscop, dar prin examinarea anatomiei si fiziologiei creierului, am putea incerca să înțelegem unde acestă încredințare este creată. Prin urmare, conștiința este bazată pe activitățile creierului.

De exemplu, prin scanări cerebrale precum imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), putem spune ce porțiune a creierului tău este activată atunci când ești fericit sau trist. Știm ce substanțe chimice sunt responsabile de fericire și le putem induce prin injectare articifială în creier (neurotransmițători) sau prin stimularea anumitor părți ale creierului care pot produce neurotransmițătorul necesar.

Teoria propune o relație cauzală directă între materie și conștiință (corp și minte). Asta înseamnă că, interacțiunile dintre celulele creierului (neuroni), împreună cu conexiunile celulelor nervoase dau naștere cumva conștiinței. Acest lucru implică, teoretic, că, dacă devine posibil ca știința să creeze diferite părți ale creierului în laborator, va crea o ființă conștientă de faptul că există.

Deocamdată, nu e înțeles exact cum interacțiunile diferitelor părți ale creierului duc la nașterea conștiinței. Dar acestă teorie se bazează pe corelația dintre sentimentul subiectiv al unei persoane și activitățile vizibile din creierul său.

Împotriva acestei idei, stă argumentul că două lucruri pot rula împreună dar asta nu implică faptul că, unul îl cauzează pe celălalt. Corelația nu înseamnă cauzalitate.

Un al treilea agent extern le poate provoca pe amândouă.

Privind din alt punct de vedere, ne putem întreba dacă am putea înțelege cu adevărat zborul doar studiind aripile păsărilor. Cu siguranță că păsările au nevoie de aripi pentru a zbura, dar, în mod evident ,,zborul’’ nu se află în aripile păsărilor.

În același mod s-ar putea să avem nevoie de creier pentru a fi conștienți, dar conștiința nu poate fi găsită sau înțeleasă prin studierea creierului.

Dualism – Conștiința se află în Afara Creierului

Dacă conștiința nu este produsă în creier și de către el, atunci trebuie să existe un agent extern care fie interacționează cu creierul, fie creierul comunică cu el în vreun fel. Acest lucru duce la o teorie a conștiinței care susține că aceasta este în afara creierului, iar acesta din urmă acționează doar mai mult sau mai puțin ca un transmițător de experiență conștientă.

Creierul, în acest caz, funcționează ca aripile care sunt doar o unealtă pentru zbor dar nu sunt singurul instrument care produce zborul.

Acest tip de abordare reușește să răspundă afirmativ la întreabarea filosofică: ,,Dacă un copac cade într-o pădure și nimeni nu-i acolo să-l audă, oare face zgomot?”

Cu alte cuvinte: putem spune că s-a întâmplat ceva dacă nu este un observator conștient care să fi observat fenomenul?

Unii oameni de știință cred că este posibil ca întregul univers să fie conștient de sine, iar dualismul spune că mintea și corpul sunt dinsticte,  așa încât copacul acela nu numai că este auzit atunci când cade, chiar este știut că există încă de când era o sămânță din care a ieșit un lăstar.

Parte a acestei idei, o reprezintă credincioșii religioși, care cred că sufletul nemuritor este cel care dă conștiință corpului.

Persoanele care trec printr-o experiență de moarte iminentă sau clinică, relatează  că au simțit că și-au părăsit corpul, unii conștientizând clipe de iluminare. Acest fel de experiențe sunt, de asemenea descrise și de cei care practică meditația sau utilizează substanțe psihedelice. Dându-le crezare, de fapt ești de acord cu afirmația că, conștiința se află în afara creierului.

Acest lucru nu poate duce decât la concluzia că există o altă lume dincolo de cea fizică.

Panpsihism – Conștiința este peste Tot

În timp ce științele fizice au încercat să explice materia observând-o din exterior, panpsihismul o explică din interiorul ei plecând de la ideea că acolo se găsesc diferite forme de conștiință.

Se poate afirma astfel că starea de conștientizare variază în funcție de complexitatea particulei sau a organismului. Prin urmare, un om este mai conștient decât un câine, iar un câine mai conștient decât un șobolan. Tot așa până la elementele de bază ale existenței.

Asta înseamnă că telefonul tău are un anumit grad de conștiință, la fel și scaunul pe care stai sau piatra pe care o găsești mereu liniștită în fața casei tale.

Toate aceste abordări sunt posibile explicații, dar lasă o mulțime de întrebări fără răspuns. Conștiința ar putea fi singurul lucru despre care știm că există și pe care nu-l vom putea explica niciodată.

Simți că ești în capul tău și privești spre lume. Știi că ești: poți mirosi, gusta, simți și decide, doar că modul în care faci asta rămâne un mister.